E o zi mohorita si astept primavara cu mai mult dor decat in alti ani - fiecare iarna adauga ceva nerabdari in plus fata de cea anterioara...
Dar gandurile nu-s mohorite, ba chiar din contra am putea spune - ne pregatim sa plecam intr-o vacanta ad-hoc, aproape cu cortul in spinare - nu va fi in spinare, dar va fi in masina :) N-am mai fost cu cortul de multi ani (mi-e teama sa-i numar, deoarece mi se va parea ca-s cel putin matusalemica), si nostalgia tineretii se abate usor asupra mea. Probabil ca ajuta mult si muzica pe care o ascult de cateva saptamani (Pasarea Colibri - da, sunt matusalemica, stiu), probabil ca si re-citirea povestioarelor L-ei si-a spus cuvantul; dar dincolo de nostalgie e emotia dinaintea plecarii. Mai ales plecarile acestea neplanificate - care pentru noi functioneaza mult mai bine decat cele pregatite minutios.
Trebuie sa fac atata treaba azi - voi reveni de pe drumurile vacantei noastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu