Mason, MI - zile de concurs

Am poposit la Great Lakes Grand - un concurs cu peste 500 de participanti (sambata dimineata erau cel putin 526), dar cu o organizare impecabila. Joi dimineata nici participantii nici organizatorii nu ni s-au parut prea prietenosi, ramasesem probabil cu impresia puternica din sud, de la ferme. Pana duminica ne-am schimbat parerea: participantii sunt prietenosi, deja ne salutam cu o multitudine (cred ca ma cunosc mai ales ca mama copilului acela dulce).

Ne-am inscris la ce probe ne hotarisem - vom trage impreuna numai cateva probe, in rest trage unul din noi si celalalt e baby sitter. Copilul este extrem de cuminte, poate fi lasat fara probleme in masina sa se uite la filme (desi are numai vreo 4, Cars si restul catva prostiute adunate la WalMart, restul sunt in dumper [...] - aici introduceti cele mai eficiente injuraturi la adresa nemernicului), dar nu vrem sa-l lasam singur prea mult, bietul de el cica e in vacanta! Asa ca atunci cand nu ploua isi petrece vremea incurcand populatia cu masinutele pe care le conduce eficient pe trotuar :) Cand ploua nu incurca pe nimeni, isi conduce masinutele in sala de mese :) Si in fiecare zi face cunostinta cu un catel-doi sau isi viziteaza prietenii canini din zilele anterioare.

Prima zi merge relativ struna - trag un excelent 86 in handicap (excelent pentru mine, bineinteles) si sunt multumita nu numai de rezultat, dar de experienta in sine, am tras foarte 'egal' si curat, ceea ce este, de fapt, scopul meu. Florin inca are probleme si hotaraste sa lase puca la modificat. Cumparam si alte prostiute: ochelari pentru el (again, injuraturi la adresa nemernicului), vesta si bag tot pentru el (vezi paranteza anterioara), cateva prostiute 'necesare' :) Mai completam si niste 'manacare' pentru puci, zice Florin ca sunt foarte bune, le vom incerca a doua zi. Copilul are un fun teribil, clubul este imens si toata pajistea cea verde, plus drumul plin de pietre sunt ale lui. Ne intalnim cu numai 2 dintre cei cunoscuti, dar revederea este calda si primitoare; ne bucuram extraordinar sa reintalnim figuri cunoscute, ne simtim si mai aproape de casa. Nu sunt prea mult canadieni, Mason-ul este, totusi, la aproape 5 ore departare de casa noastra.

A doua zi merge din ce in ce mai bine - in prima proba, de 16 yards, trag un incredibil 92 - ies din event incantata de rezultat: am tras 24 25 primele 2, ceea ce este super incredibil pentru mine :) normal ca dupa acel 25 m-a lasat totul, am reusit numai un 23 20; jumatate de ora dupa ce terminasem proba inca imi mai tremurau picioarele de emotia acelui 24 25; in handicap si Florin isi revine binisor, pentru ca la duble sa performam amandoi minunat - eu un 85 frumos, el - sa lasam link-ul sa vorbeasca: Florin, ziua a doua. Este evident ca modificarea pucii este inspre binele lui.
Am mai lasat tone de avere la diversii vanzatori - ne trebuie cate o jacheta de ploaie amadorura, manusi, prostiute si prostioare. Copilul isi petrece ziua cu masinutele lui si palavragind fericit cu oricine il asculta. Cum multi sunt mosuleti care au nepoti poate de varsta lui, majoritatea isi pun mintea cu el si stau la vorbe infinite. Amuzamentul este genuin de ambele parti.

Ziua a treia soseste cu o ploaie teribila, dar si cu o bucurie mare: a venit F., prietenul nostru. Dupa ceva peripetii (i s-a stricat masina la cativa km de casa noastra) a reusit sa ajunga azi noapte si acum va trage cu Florin in prima proba. Dupa primele 25 trebuie sa se opreasca - eu stateam in masina cu copilul, el studiind masinute si filme, eu nu mai stiu ce facand. Ploaia curge torential si la un moment dat imi dau seama ca ceva parca e nelalocul lui. Ma uit in stanga - nimeni pe linia de tragere, ma uit in dreapta - nimeni. Si atunci realizez - e furtuna cu fulgere si, normal, nu mai au voie sa stea in camp deschis, asta ar mai lipsi. Dureaza cam un sfert de ora, poate un pic mai mult - dar apoi cerul se limpezeste brusc. Nu mai ploua, desi e inca un pic innorat. Baietii termina proba cu bine - F. a reusit sa fie runner up (adica locul 2) la clasa lui - dar e in baraj cu alti 2. Barajul va fi proba de maine, de fapt, asta inseamna ca maine trebuie sa traga la fel de bine ca azi.

Ziua a patra ne gaseste cu o ploaie mai ceva ca cea de ieri - pur si simplu apa curge riuri-riuri din cer. Ma intreb cine o fi atat de trist acolo sus (imi aduc aminte cum se spune ca ploaia sunt lacrimi din Rai) si ma intreb cum poti sa inseninezi pe cineva atat de trist. Filozofia mi se opreste brusc, deoarece ne vine rindul in proba si ploaia este parca mai teribila. Prima suta nu reusesc sa conving puca si obrazul meu sa se conecteze corect (sunt amandoua ude total); a doua suta am reusit sa ma dumiresc ce sa fac si run un frumos 93. In total am facut 180, al doilea cel mai bun rezultat al meu in 200 singles. Sunt multumita (desi un pic suparat, as fi putut, poate, sa trag mai mult daca nu am fi avut un ghinion teribil cu unul din microfoane) si il schimb pe Florin la postul de parinte :) Astazi in duble a avut ghinion de un squad teribil, asa ca vine inapoi multumit de performanta, desi nu de scor (stiu ca suna ciudat, dar este adevarat). In schimb F. repeta performanta lui Florin de ieri: este class D runner up. Maine ma voi distra teribil urmarindu-i - trag amandoi impreuna in proba de duble si sunt oficial in primii 4 :)

Philip se distreaza in continuare cu masinutele, prietenii lui mosuletii, prietenii lui catelandrii. Din cand in cand trece pe langa mine si ma anunta cu voce tare ca ma iubeste - spre deliciul celor care se afla in apropiere si care sunt automat incantati de asemenea declaratii naturale si inocente. Seara ne informeaza ca am stat suficient in acest motel, este timpul sa ne mutam la altul. Are clar sange de nomad in el :) Ii spunem ca maine vom porni catre casa si este incantat peste masura, parca ii spui ca-i cumperi o masinutza noua. Insira pe toti cei de acasa pe care ii va surprinde cu dragostea lui si carora, este el sigur, le-a lipsit mult de tot. Apoi fericirea este atat de mare incat uita sa protesteze ca mergem la masa, dar, ca si ieri, adoarme imediat dupa masa :)

Si noi ne pregatim de o zi extrem de importanta in Mason, plus de drumul lung catre casa. Maine se anunta o zi superba - cu soare si calduri teribile. Ma bucur ca tristetea de Sus s-a risipit...