Miercuri, May 16 (2 saptamani de la start)
Din nou la drum sau Cum devii paranoic intr-o clipa
Ne trezim cu planurile gata facute: asteptam restul de acte, cumparam ce ne lipseste (niste perechi de pantofi in primul rand) si mai stam pana sambata cand o pornim catre inapoi. De la receptie primim un plic de FedEx - actele! In sfarsit avem acte, avem bani (virtuali) - dar acum ma doare iar un pic maseaua, asadar primul popas este la un alt dentist. Alta radiografie, alta tantica, acelasi diagnostic, alte antibiotice... Ne oprim la o farmacie sa le luam si in timp ce eu sunt inauntru telefonul masinii suna de 2 ori - cine este dincolo nu spune nimic. Cand ies Florin este tensionat bine: ne facem acum probleme daca ar putea nemernicul (sau ceva asociati, el speram ca este inca in jail) sa ne caute si incepem sa ne gandim ce-am putea sa facem. Hotaram sa ne terminam cumparaturile, sa strangem, si sa pornim - unde om vedea cu ochii. E inca prea devreme sa pornim catre casa, plus ca am pierdut deja cateva zile din cauza nemernicului si parca am mai vrea un pic de soare. Zis si facut - dupa amiaza o petrec strangand totul si rearanjand o masina mult mai usurica acum :)
Plecam dupa ce ne-am luat ramas bun de la toti cei care ne-au ajutat - si dupa ce ne enervam un pic cu managerita. Dar nu mai avem ce face oricum, desi sentimentul este ca ne-a 'furat' din nou la drumul mare - dupa ce ne-a promis ca nu ne ia nici un ban in plus pe cabana acum ne trezim ca ne-a taxat o zi cabana (care este mai ceva decat un hotel de lux!), plus costumul de tricot pe care ni l-a 'oferit', si inghetata! Ne propunem sa nu ne enervam prea tare, nu merita nici ea, precum nici nemernicul cu masina sa ne stricam bunatate de vacanta. Asa ca o trecem pe lista neagra - este vorba de manageritza (Eileen Roberts) de la KOA St. Petersburg daca va aflati vreodata in zona. Din experienta noastra cu campingurile de pana acum (limitata) cei de la KOA sunt un pic mai scumpi si mai in zonele turistice; nu cred ca merita neaparat sa le dati banii :)
Este 6 seara si nu stim unde am putea inopta, dar o luam catre sud, tot catre sud. Trecem podul peste Tampa Bay - alta minunatie de pod si in fata ne asteapta o furtuna super-faina. Faina pentru mine, care stau cu aparatul in mana si incerc sa prind feeria de culori din cer; indiferenta pentru Philip care doarme dus pe scaunul lui; si interesanta pentru bietul Florin care trebuie sa conduca in ruperea de nori. Problema noastra este ca vine din sud, oriunde am incerca acum in zona nu prea mai e de pus cortul. Nu mai ploua, dar e ud total pe jos.
Ne incercam totusi norocul in zona Fort Myers - unde altundeva decat pe o insula, peste un pod :) Probabil ca fascinatia podurilor e molipsitoare. Este noapte, gasim pana la urma un KOA, am putea sa ne oprim, dar e totul atat de ud, ca renuntam. Revenim in I75 si mai haladuim incercand sa gasim un motel acceptabil. Ne oprim la iesirea din Naples si inoptam la marginea drumului, nu, nu chiar pe drum, ci intr-un motel care are o baie mai mare decat a noastra de acasa si un TV cu alte canale decat cele de community, ba unde mai pui ca transmit chiar CMT-ul (pentru necunoscatori - Country Music Television; ce alt post de muzica am putea noi cauta?)
Incercam sa ne hotaram in ce sens sa o luam a doua zi si dupa ce studiem vremea prin toate plajele si localitatile posibile pe ambele coaste hotaram sa o luam inapoi catre nord. Am renuntat la Miami si la Key West - poate in viitor, cine stie?
Acum hotaram ca primul pas va fi o oprire de cateva zile undeva mai sus de St. Pete, ca sa mai avem parte de ceva soare si plaja. Well, cel putin acestea sunt planurile - si dupa cum am vazut, pana una alta nu ne-am tinut noi total de planuri (motiv pentru care nici nu le facem prea solide).
Distractia zilei in cartografie: Harta May 16
