Timpul

Este ceva stiut de mult - cu cat avansezi pe scara virstei cu atat timpul pare a se comprima. Cand esti copil cele 5 minute de asteptare a 'ceva' par a fi cateva milioane de ani. Cand esti tanar, cei cativa ani pana la 'independenta' ti se par ca nu vor mai trece niciodata. Si te trezesti intr-o pe panta coboritoare (cum ii spune poetic si profund demotivational R.) sau foarte aproape, cel putin, si deodata timpul incepe sa 'dispara'. Intai nu stii unde se duc orele, apoi zilele si pe negandite habar nu ai cand s-a dus anul (cum nu stiu eu unde a disparut 2008!).

Dar am descoperit de curand si rezolvarea (oarecum) a misterului - timpul a ramas acelasi, evident... dar ce facem noi cu el...

Iata o mini-demonstratie, a la Toma Caragiu, de pregatire a unui sublim mic-dejun.

Este ora 9:30 si mi-e foame - imi propun sa iau micul dejun. In general scap repede cu niste lapte cu cereale. Dar in dimineata cu pricina, din diverse motive - am vrut un sandwich. Nici un bai, am de toate. As vrea si ceva de baut. Sucul e in garaj, la fel si cola si nu vreau sa disturb linistea casei, asa ca un ceai pare numai bun. Dar pe aragaz se afla castroanele Corei. Nu pot sa le pun pe jos, asa ca trebuie sa le mut undeva. Dar unde? Pe dulap. Dar pe dulap sunt alte prostii. Incep sa mut din prostii si in proces trec prin sufragerie. Unde pianul e deschis - asa ca ma asez sa cant 'numai un pic'. Cateva minute mai tarziu ma ridic si continui cu aranjatul prostiilor. Acum am mutat castronul pe bufet. Si as putea sa fac ceaiul - dar recipientul in care incalzesc de obicei apa e murdar. Deci... sa-l spalam. Dar chiuveta mai are si alte vase - asa ca le spalam pe acelea mai intai, daca tot suntem la spalat de vase, nu?! Intr-un final apoteotic am vasul curat si cu apa incalzindu-se pe aragaz. Acum sa purcedem la producerea sandwich-urilor. Bineinteles, pe masa sunt alte prostii - strig copilul sa si le stranga - si in proces deviem intr-o mini-sedinta artistica (sa terminam unul din proiecte). Ceaiul a fiert, masa e in sfarsit curata - e aproape 10 si.... s-a trezit Florin care doreste si el o cafea si ceva de mancat... asa ca...

Isi mai aminteste cineva procesul de producere a micului dejun in copilarie?!

Vorba fostei invatatoare a lui Philip: "It's all good!" :)