Este incredibil cum trece timpul, ma trezesc minunandu-ma unde s-au dus zilele, saptamanile, lunile...
Acum avem inca un indicator temporal: Lucky. Nu numai copilul creste si se lungeste incredibil (deja ajunge la primul raft din dulapurile din bucatarie) - pe langa el acum si catelandra creste, creste, creste, nu se mai termina. Am aflat si eu de curand ca de fapt catelandrii de talie mare cresc enorm in primele 4 luni, apoi se mai linistesc un pic in ritm.
Citesc relativ tot ce-mi pica sub ochi la biblioteca si cautand ceva (ca de obicei) am dat peste niste eseuri ale lui Umberto Eco. Incercasem 'Pendulul' nu de mult, dar nu am rabdare sa ma focusez pentru o perioada indelungata, asa ca eseurile sunt mult mai comode pentru mine acum. Citeam si rideam singura cum se fac treburile in Italia si pentru a nu stiu cata oara m-am gandit: e ceva in sangele latin care ne impinge la comportamentul national. Numai noi, francezii si italienii am putea imagina activitatile care ni se impun pentru re-innoirea unui carnet de conducere (sau inlocuirea lui dupa ce ai avut ghinionul sa-l pierzi). Mi-am adus aminte citind peripetiile lui Eco de propriile mele incercari de a aduna toate actele necesare plecarii din tara - si azi imi sunt proaspete in memorie drumurile interminabile de la o circa de militie la alta pentru a depune un biet buletin de identitate.
Dar, vorba lui Toma, Dumnezeul Sa-l odihneasca - ce-mi veni mie? Poate trebuie sa trec la eseuri mai englezesti, cine stie!? :)
Ca sa-mi demonstreze ca timpul nu sta in loc Philip a decis sa mai treaca 2 'punti' catre viitorul adult Philip: i se misca un dintishor si... s-a indragostit.
N-am stiut niciodata cand sau la ce sa ma astept in acest aspect, al dragostei. Ma gandeam la mine si la super-sensibilitatile mele din copilarie, ma uitam la Florin si super-sensibilitatile lui - dar fiecare omuletz e diferit si nu puteam sa-mi imaginez nimic. Dar suspens-ul s-a disipat: acum cateva zile a declarat hotarit (in timp ce plecam de la scoala):
Mommy, I'm in love with Kayhali.
A doborit-o pe profesoara de elementara care tocmai urca scarile - i-am spus sa nu rida ca nu mai are mult (are o fetitza de aproximativ 3 ani). A incercat biata femeie sa se abtina, dar bineinteles ca nu a putut.
Am aflat apoi ca nu e numai Kayhali, e si Chloe. Dar Kayhali pare a fi principala: se va insura cu ea. Cand? Dupa ce mai creste, nu acum. Chloe - e un fel de 'o tinem de rezerva', s-a indragostit si de ea, dar nu ca de K. Apoi, peste o saptamana, a inclocuit-o pe Chloe cu Clair. Amandoua C. sunt cute, dar Clair e mai dragutza - si cred ca va creste si mai vioaie, mai vesela. Cine stie? Hmm... am apucaturi de mama-soacra, deja?!
Si asa mi se trec mie zilele - cu povestiri despre tot ce vrei si ce nu vrei si, acum, cu povestiri despre girlfriends.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu